Bancile se deschid total pentru afacerile imobiliare
Articol de Gabriela Tinteanu
Moldoveanu
Un vis, un teren bine plasat si un proiect rezidential “scris ca la carte”.
Acestea au fost elementele care au stat la baza proiectului rezidential din Dorobanti pe care il dezvolta acum Adama Mangement.
De restul, s-a ocupat divizia de real estate a bancii Volksbank.
Blocul de doua etaje plus mansarda, cu opt apartamente, va fi gata in doua luni. Metrul patrat de suprafata
consturita va costa aproximativ 1.400 de euro, iar apartamentele vor avea de la doua la cinci camere, cu suprafete de la aproximativ
60 de metri patrati la 120 de metri patrati. Sunt cateva detalii pe care Lucian Ciofaia, director administrativ Adama Management,
le-a oferit revistei Capital. La ora actuala, proiectele rezidentiale din Bucuresti si din tara sunt nenumarate. Ce are special
acest proiect fata de celelalte aflate si ele in plina desfasurare sau pe cale sa-si inceapa lucrarile? Metoda de finantare.
Dezvoltarea rapida a segmentului de real estate a determinat cateva banci comerciale sa-si infiinteze divizii separate de
profil. In prezent, Volksbank si HVB si-au infiintat astfel de divizii specializate. Dupa toate probabilitatile, si alte banci,
cum sunt Raiffeisen Bank si Banca Romaneasca, se gandesc sa intre “in forta” pe acest segment, cu atat mai mult
cu cat, in cazul Raiffeisen Bank si chiar al Finansbank, exista o serie de protocoale semnate cu diversi developeri.
Cu ce se ocupa, de fapt, aceste divizii de real estate ale bancilor comerciale? Pe scurt, cu finantarea proiectelor
de real estate. Acestea sunt dezvoltate de o companie noua, care poate fi infiintata cu o saptamana inainte de prezentarea
proiectului la banca si poate avea ca unic obiect de activitate dezvoltarea respectivului proiect. De fapt, separarea companiilor
pe proiecte este una dintre tendintele marilor investitori, tendinta care a devenit vizibila in ultimul an si nu este practicata
doar de investitorii in real estate.
Dupa cum explica Ana Dumitrache, manger de proiect Volksbank, diviziile specializate ale bancilor au activitatea
de finantare impartita pe mai multe tipuri de proiecte: rezidentiale (construirea de parcuri de vile sau blocuri de apartamente
cu destinatia locuinta), imobile comerciale (impartite la randul lor in imobile cu destinatia spatiu comercial si imobile
pentru birouri) si de tip bussines (proiecte care vizeaza constructia unei fabrici, a unei clinici stomatologice etc.). Banca
nu cere detalii despre activitatea firmei, ci analizeaza doar viabilitatea proiectului, iar finantarea acordata merge strict
pe partea de investitii. In cazul unor proiecte mai ample si specializate, cum este constructia unui hotel, se poate veni
si cu o parte din finantare pe zona de exploatare.
Cu ce vine nou acest gen de finantare fata de traditionalul credit corporatist destinat inevstitorilor din
toate domeniile? Finantarea pe proiect imobiliar porneste de la un principiu: riscul pe care si-l ia banca are la baza doar
proiectul initial depus de companie, iar analiza nu se face pe date financiare, ci tinand cont de proiectii si de fezabilitatea
proiectului. Chiar daca ar putea fi asemanat cu finantarile pentru start up (finantarea unei afaceri viitoare), nu este totusi
acelasi lucru, deoarece finantarile imobiliare au un specific aparte, fiind destinate in principal reatil-ului, iar imprumutatul
trebuie sa vina cu o contributie proprie, de obicei, dar nu obligatoriu, cu terenul pe care se va face viitoarea constructie.
Riscurile pe care si le asuma banca in astfel de proiecte pe care le finanteaza se leaga strict de dezvoltarea
si performanta proiectului. De aceea, evaluarea terenului se face tinand cont de potentialul sau de a dezvolta cash flow viitor,
bineinteles, in functie de destinatia constructiei. Din cauza acestui risc, pentru acest gen de finantari, banca nu solicita
o rambursare clasica a tipului de credit. In general, pe durata realizarii constructiilor, imprumutatul nu ramburseaza nimic
bancii. Perioada de gratie a fost astfel stabilita, dar difera de la proiect la proiect, deoarece in cazul proiectului unui
supermarket sau al unei cladiri de birouri, incasarile clientului sunt din chirii, iar acestea nu pot fi percepute decat dupa
terminarea si finisarea constructiei.
Pentru proiectele rezidentiale, graficul de rambursare este diferit de scadentarul unui credit pentru investitii
clasic, deoarece incasarile se fac diferentiat, fie din avansuri la viitoarele blocuri sau vile, fie din vanzarile directe,
dupa finalizarea constructiei. Din aceasta cauza, modul de rambursare a finantarii unui proiect rezidential poate fi o combinatie
intre perioada de gratie si transe periodice de rambursare sau prin rambursarea integrala a finantarii la un an de la terminarea
constructiei. Pentru proiectele cu activitate sezoniera, gen hotel turistic, bancile au conceput scheme de finantare cu transe
mai mari in sezon si mai mici in extrasezon.
Practic, noua directie dezvoltata de bancile comerciale ajuta investitorii sa realizeze urgent constructia,
sa vanda afacerea, sa ramburseze finantarea si sa mai ramana si cu profit. Asta deoarece profitabilitatea este principalul
motor al acestor proiecte dezvoltate de banci.
Analiza bancii pentru finantari nu se face tinand cont de activitatea anterioara a unei firme, ci de cea
viitoare - proiectul pe care vrea sa-l dezvolte.
Ana Dumitrache,
manager de proiect Volksbank
Conditii pentru obtinerea unei finantari
• Traditionalul avans al unui credit este inlocuit aici de contributia proprie a imprumutatului. Aceasta
difera in functie de proiectul pe care trebuie sa-l finanteze banca. Teoretic, in cazul unui proiect usor de valorificat,
contributia personala poate fi de 30%. In cazul unui proiect foarte specializat, aceasta poate merge pana la 70%.
• Rambursarea banilor se face dupa expirarea perioadei de gratie, in transe speciale, dupa anumite limite
de timp stabilite de banca in functie de specificul proiectului.
• Garantiile solicitate de banca sunt invariabil ipoteca pe viitorul proiect plus ipoteca imobiliara
pe teren. Se pot aduce in garantie, dupa caz, depozite colaterale, dar de valori mult mai mici decat valoarea proiectului.
• Dobanda unor astfel de imprumuturi difera de la proiect la proiect, dar este legata de evolutia Euribor
sau Bubor, in functie de valuta preferata pentru imprumut. Exista companii care prefera sa gajeze cu proiecte deja realizate,
iar acestea beneficiaza de costuri mai reduse pentru finantare.