|
Conform legii, aceasta va fi facuta la locul de expunere a bunurilor, respectiv de prestare a serviciilor.
Timp de patru luni, romanii vor incerca sa se obisnuiasca vizual cu pretul in noua moneda. Leul nou va intra in buzunarele
noastre dupa data de 1 iulie 2005. Piinea, frigiderul, benzina, ziarele, cartile, biletele de tramvai, toate vor avea, incepind
de azi, un pret dublu afisat. Pina acum, autoritatile nu au lansat o campanie publica de informare cu privire la schimbarea
banilor.
Legea 348, care reglementeaza eliminarea celor patru zerouri din coada leului, operatiune numita denominare, a fost publicata
in Monitorul Oficial din 23 iulie 2004. Potrivit Legii denominarii, “leul nou” (RON) va fi unitatea monetara
nationalaa a Romaniei si se va diviza in 100 de bani. Operatiunea de taiere a zerourilor va face ca un leu nou sa fie egal
cu 10.000 de lei vechi.
Subdiviziunea monetara a leului nou va fi banul. Un leu nou va fi egal cu 100 de bani noi.
Ministerul Finantelor a emis Ordinul nr. 1840/2004 al Ministerului Finantelor Publice pentru aprobarea Precizarilor referitoare
la unele masuri care trebuie luate pentru punerea in aplicare a Legii 348/2004 privind denominarea monedei nationale, publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1247 din 23 decembrie 2004.
Documentul poate fi gasit pe pagina de Internet a bancii centrale, la adresa www.bnro.ro. El se gaseste in calupul de
informatii despre denominarea leului si poate fi accesat din partea dreapta a paginii de Internet a BNR.
Bonul fiscal ramine in lei vechi pina la 1 iulie
In intervalul 1 martie-1 iulie, bonul fiscal dat de aparatele electronice de marcat si facturile fiscale vor fi emise
doar in lei vechi.
Incepind cu 1 iulie 2005, precizeaza Ministerul Finantelor, agentii economici care sint obligati, potrivit legii, sa utilizeze
aparate de marcat electronice fiscale vor elibera clientilor bon fiscal si, la cerere, factura/factura fiscala in lei noi,
indiferent daca plata se efectueaza in moneda veche sau in moneda noua.
Furnizorii de utilitati vor fi insa nevoiti sa intocmeasca, incepind cu 1 martie, facturi pe care vor fi scrise tarifele
in lei vechi si in lei noi.
Furnizorii de utilitati, electricitate, gaze sau apa, vor afisa tarife duble la casierii.
Amenzi intre 286 euro si 828 euro
Nerespectarea obligativitatii afisarii duble a preturilor, incepind cu data de 1 martie, este considerata contraventie
si va fi sanctionata cu amenzi de la 10.000.000 lei vechi (286 de euro; 363 dolari) la 30.000.000 lei vechi (828 euro; 1.089
dolari), precizeaza Legea denominarii.
Ce lipseste din lege
Legea “leului greu” nu stipuleaza clar cum se vor face rotunjirile, in sus sau in jos, cind e vorba
de sume intre zece lei vechi si un leu vechi. In magazine nu se pune problema, dar actiunile listate la burse pot avea probleme
de rotunjire.
Ministerul Finantelor a dres busuiocul si a emis niste prevederi cu privire la rotunjirile in contabilitatea soldurilor
si rulajelor, pentru sume de citeva zeci de lei. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu a facut nimic in ordinul
publicat in decembrie.
Trebuie remarcat ca legea care reglementeaza denominarea din Turcia, eveniment aproape simultan cu al nostru, a continut
si aspectul rotunjirilor.
Schimbare la jumatatea anului fiscal
Operatiunea de “re-denominare” a leului va incepe pe 1 iulie 2005, in mijlocul anului fiscal, ceea
ce va complica documentele financiar-contabile deoarece, la final de an, vor fi necesare declaratii financiare in ambele monede.
Incepind de la 1 ianuarie 2005 pina pe 30 iunie, firmele pot sa tina evidenta contabila in lei vechi, urmind ca raportarea
contabila semestriala pentru 30 iunie 2005 sa fie intocmita tot in moneda veche, precizeaza Ministerul Finantelor. Soldurile
cuprinse in balanta de verificare la 30 iunie 2005 vor fi insa transformate in lei noi.
De la 1 iulie 2005, evidentele tehnic-operative si financiar-contabile ale persoanelor juridice si persoanelor fizice
autorizate se tin in lei noi. In perioada 1 iulie 2005-31 decembrie 2006, registrul de casa si monetarul se intocmesc separat
pentru moneda veche si pentru moneda noua.
Rotunjirile nu urca preturile
Una dintre ingrijorari este ca negustorii vor rotunji “in sus” preturile, profitind de aparitia leului
nou.
Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, spune ca efectul de rotunjire care s-a resimtit intr-o oarecare
masura in tarile europene care au adoptat euro, renuntind la monedele nationale, ar trebui sa fie minim, de vreme ce preturile
nu vor fi recalculate, ci doar “micsorate” de zece mii de ori.
Isarescu se asteapta ca afisarea dubla a pretului sa fie in sine un motiv puternic de a nu fi marite preturile.
“Actualele preturi exprimate in lei, zeci si chiar sute de lei, nu se transforma in rest achitat efectiv. Cea
mai mica moneda efectiv utilizata astazi este de 500 lei; aparitia monedei de 1 ban, de mici dimensiuni, va favoriza circulatia
efectiva a acesteia”, spune Mugur Isarescu.
Operatiunea de “conversie” se poate efectua prin rotunjirea sumelor la ordinul sutelor, in plus pentru
valori mai mari de 50 lei inclusiv, respectiv in minus pentru valori mai mici de 50 lei, urmata de impartirea la 10.000 (zece
mii) a sumelor astfel rezultate, potrivit Ministerului Finantelor.
Sau, adauga institutia citata, conversia se poate efectua prin impartirea sumelor la 10.000 (zece mii), urmata de rotunjirea
zecimalelor sumelor astfel obtinute la a doua zecimala (banul), prin adaos sau lipsa. Suma rezultata in urma impartirii ce
depaseste 0,0050 lei noi inclusiv se rotunjeste la 0,01 lei noi, iar suma mai mica de 0,0050 lei noi se rotunjeste la 0 (zero)
lei noi.
Prima denominare: in Germania anului 1923
Prima tara care a taiat excesul de zerouri din moneda a fost Germania, in 1923, iar de atunci incoace cam 50 de tari au
denominat monedele, uneori in repetate rinduri.
Exercitiul denominarii n-a mers intotdeauna, si zerourile au continuat sa apara din cauza inflatiei nestapinite. Brazilia
a sters 18 zerouri in sase denominari succesive, Argentina a taiat 13 zerouri in patru ocazii, iar Israel a renuntat la noua
zerouri in patru timpi. In Polonia denominarea s-a dovedit un succes, dar asta pentru ca economia era stabilizata si inflatia
joasa.
Este esential deci si pentru Romania ca procesul de temperare a inflatiei sa continue, altminteri denominarea este o operatie
inutila.
Efecte imediate
Efectele negative ale celor 15 ani de inflatie vor fi sterse din preturi, iar produse ca piinea si ziarele vor fi cumparate
cu monede.
Romania va inceta sa mai fie o tara in care un turist devine, la rindul sau, milionar, caci un leu va fi egal 0,27 de
euro, iar suta de lei va “schimba” vreo 27 de euro.
De la 14,92 lei pe dolar, la 27.500 lei in 15 ani
Zerourile in exces sint rezultatul unui ciclu de 15 ani de inflatie galopanta, care a prabusit leul de la o valoare de
14,92 lei pentru un dolar pina la 27.527 lei/dolar, cotatia oficiala de vinerea trecuta (36.218 pe un euro). Cu alte cuvinte,
leul s-a devalorizat de 1.842 de ori.
Reforma din '47 a fost mai complicata
Romania si-a denominat moneda in august 1947, intr-un proces mai complicat, in care au fost taiate patru zerouri, iar
suma rezultata a fost impartita la doi. Atunci, un leu nou era egal cu 20.000 de lei vechi. Cunoscuta in folclor ca “stabilizare”,
denominarea din 1947 a fost numita oficial “reforma monetara”, fapt ce i-a facut pe actualii sefi ai bancii
centrale sa evite aceasta denumire.
Ei cred ca populatia pastreaza o amintire nefericita despre episodul din '47, care a coincis cu confiscarea averilor ce
depaseau o anumita limita.
Salariul mediu ajunge la nivelul din 1957
Cind zerourile vor disparea salariile vor reveni la nivelul celor din anii '50 ai secolului trecut. Nu vom mai fi milionari,
salariile vor fi reduse la citeva de sute de lei.
Astfel, salariul mediu net din decembrie, de 6.875.000 de lei, va deveni 687 de lei si 50 de bani, aproape egal cu venitul
mediu net din anul 1957, care era de 684 de lei.
Bursa si Rasdaq afiseaza pretul de referinta in rapoartele publice
Atit Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cit si piata Rasdaq reduc aplicarea reglementarilor (care intra in vigoare incepind
cu 1 martie) la modificarea sumarelor zilnice de tranzactionare.
In comunicatele transmise la sfirsitul saptaminii trecute, Rasdaq a precizat ca “va introduce in sumarul zilnic
de tranzactionare preturile de referinta pentru valorile mobiliare tranzactionate, atit in moneda veche (ROL), cit si in moneda
noua (RON). Bursa de Valori va afisa in raportul zilnic de tranzactionare doar pretul de inchidere.
In rest, tranzactiile se vor face in lei vechi pina in data de 1 iulie 2005. Potrivit legii, ori de cite ori este afisat
un pret, acesta trebuie scris in cele doua monede, incepind de miine. Oricum, piata de capital va fi cea mai afectata de taierea
a patru zerouri din coada leului.
Daca preturile marfurilor nu au problema celei de-a patra zecimale intrucit cea mai mica moneda in circulatie este cea
de 500 de lei, egala ca valoare cu cinci bani, preturile actiunilor o au. Modelul prezentat de responsabilii pietei Rasdaq
arata deruta, in absenta unor norme date de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), arbitrul pietei de capital.
Comisia nu are ce sa astepte de la BNR. Ministerul Finantelor a dat un model de rotunjire. Rasdaq a anuntat deocamdata
citeva conversii, pentru care nu exista unitate monetara subdivizionara. Sigur, nimeni nu cumpara o actiune, dar in tarile
unde denominarea a avut loc piata de capital a urmat reguli precise de rotunjire.
Cele patru etape ale denominarii
1. 1 martie 2005-30 iunie 2006: etapa de afisare simultana a preturilor in lei noi si lei vechi, la locul de expunere
a marfurilor.
2. 1 iulie 2005: intra in circulatie leul nou. De la aceasta data, 10.000 lei vechi vor fi preschimbati pentru 1 leu nou.
3. 1 iulie 2005-31 decembrie 2006: leii vechi vor circula in paralel cu cei noi.
4. 1 ianuarie 2007: leul vechi va iesi din circulatie. Toate operatiunile vor fi facute in lei noi.
Evenimentul Zilei, Lidia Moise, 28 feb 2005
|
